sâmbătă, 25 ianuarie 2014

No rest for the wicked



-Ce-ai mai facut de data asta? Ti-am spus de atatea ori sa ai grija de tine!
As fi vrut sa-i zic ceva, sa-i urlu in fata ceea ce cred eu despre reprosurile ei. Dar cum as putea sa fac asta cand eu ma reazam pe umarul ei, cand nici macar nu pot sa trag o gura de aer?
Trebuie sa tac din gura si sa ma stapanesc din plans, nu numai ca sa nu ma vada ca plang, dar si pentru ca mi-ar face si mai grea tortura de a incerca sa respir.
Stau rezemata de ea, cu corpul in spasme, cu inima care sta sa-mi iasa din piept, cu o respiratie vajaitoare si cu mintea pierduta pe undeva.
Nu are rost sa ma gandesc de ce nu sunt sanatoasa, sau poate inca nu mi-am realizat mortalitatea.
Sunt inca un copil, din care inceputul maturitatii tasneste in batjocura. O pata rosie incepe sa se contureze in jurul meu. Imi pun din greseala degetele pe ea, cleioasa, dar atat de rosie incat devine un semn ca inca mai traiesc.
Tot ce-mi ramane de facut e sa ma intind in ea, sa o las sa se extinda, sa-mi curga pe picioare in siroaie implacabile. Lumea ta merge inainte, fara ca tu sa poti macar sa te scoli din propria mizerie.
Noaptea e inca devreme. Chinul meu numai a inceput. Ea incearca sa faca ceva, orice numai sa-mi treaca. Inca nu-mi dau seama ca o doare durerea mea, acum o urasc pentru ce mi-a zis mai devreme, pentru ca stiu ca maine trebuie sa mearga la lucru, iar eu nu ma voi fi calmat pana cand ea trebuie sa iasa pe usa.
Vecina care stie sa faca injectii intra in camera. O privesc neputincioasa cum ma priveste. As fugi oriunde de privirea aceea plina de mila, dar stau intepenita. Peste cativa ani rolurile aveau sa fie oarecum inversate. Era sfrijita, jumatate din ea, cu oasele prabusindu-i-se intr-insele.
Ia o seringa mare si o umple plina de un ser transparent. Vrea sa ma intorc pe burta. Ce netrebnica, nu stie ca nu pot respira deloc daca ma asez pe burta? Nu pot sa ripostez, nu am energie. Asa ca fac ce zic ele, si imi las pata descoperita. Simt cum imi curg lacrimile, de rusinea mea, de neputinta mea.
Ma doare, ma doare ca nimic altceva.

4 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Intr-un sens bun sau rau?....

      Ștergere
    2. În sensul că nu înţeleg prea multe, dar mă întristează, mă îngrijorează, chiar mă ruşinează...chestii de astea

      Ștergere
    3. Ca să nu fie neînţelegeri, vreau să spun că mă ruşinează faptul ca de multe ori, prinsă cu nimicurile mele uit că există suferinţă

      Ștergere